Definition
Access control în blockchain este un mecanism de permisiuni care limitează ce conturi, contracte sau entități sunt autorizate să apeleze anumite funcții sau să modifice anumite variabile de stare. De obicei, se bazează pe verificări on-chain ale identităților, rolurilor sau indicatorilor de deținere pentru a stabili dacă o acțiune încercată este permisă, aplicând astfel reguli de autorizare prestabilite la nivel de protocol sau smart contract.
In Simple Terms
Access control este o modalitate de a decide cine are voie să facă ce anume într-un sistem blockchain sau într-un smart contract. El stabilește reguli care indică ce adrese sau roluri au permisiunea să apeleze anumite funcții sau să modifice anumite date și blochează acțiunile care nu respectă aceste reguli.
Context and Usage
Access control este discutat frecvent în contextul designului de smart contracte, al reviziilor de securitate și al verificării formale a comportamentului contractelor. Este un subiect central atunci când se definesc privilegii administrative, permisiuni de upgrade și operațiuni restricționate în medii bazate pe EVM și pe alte platforme blockchain. Considerentele de access control apar des în discuțiile despre vulnerabilități ale contractelor, tipare de securitate și componente cu permisiuni din aplicațiile descentralizate.